Fasole cu cârnați

La Tigănași, Fasole cu cârnați după tradiția bunicii 

Faima Carmangeriei cu gust ne-a făcut să pornim spre Țigănași să vedem și noi ce bunătăți se găsesc acolo și de ce este așa de cunoscut târgul de la Cârniceni care începe cu noaptea-n cap în fiecare zi de duminică.

Documentele istorice atestă aici existența unei activități economice intense, in perioada interbelică. Comerțul a fost dezvoltat datorită apropierii de rutele de transport și de granița  de către evreii care au locuit în Țigănași și Cârniceni. In prezent, evreii nu mai locuiesc aici dar mărturiile existenței lor se regăsesc și aici ca și în alte localități din GAL Valea Prutului. Iar tradiția comerțului cu produse de tot felul este continuată cu târgul de la Cârniceni unde se întâlnește cererea cu oferta spre bucuria multor locuitori din satele de pe Prut care-și vând mărfurile dar și a ieșenilor ce vin aici pentru aprovizionare de la producători locali..

Pe drumul dinspre Iași, ne fură inima fântânile cu cumpănă din comunitate. Reconstituite si îngrijite până la detaliu, arată ca oamenii își prețuiesc trecutul dar si prezentul și dau valoare moștenirii culturale.Sătenii ne povestesc că aceste fântâni chiar ar fi dat denumirea unuia dintre sate și tot ei se mândresc cu Costache Antoniu, marele actor de teatru și film care s-a născut pe aceste meleaguri.

Scopul călătoriei noastre este să aflăm câte ceva si despre tradițiile culinare ale locului si ajunși la Marius am fost siguri ca ne vom delecta papilele gustative. După un tur al carmangeriei și certitudinea ca aici putem găsi produse de calitate, l-am rugat să ne gătească o rețetă de suflet.

Din vorbă-n vorbă, Marius ne spune că a învățat de la bunica lui să facă mâncare, iar acum ca adult și antreprenor a vrut să cinstească memoria bunicii și meritele ei, atestând ca tradiționale trei dintre produse făcute după rețeta bunicii: costiţă afumată, cârnaţi gustul bunicii şi pastrama ţărănească.

Tot după rețeta bunicii, Marius ne va găti fasole cu cârnați pentru care avem nevoie de gușă, cârnați, fasole, ceapă, zarzavat, suc de roșii, sare, piper, cimbru și mărar.

Procesul demarează în viteza. Se pune gușa de porc la prăjit ca să putem căli ceapa în grăsimea topită; tot acolo se vor căli puțin și cârnații. Se aduna toate ingredientele laolaltă sa fie la îndemână. Bucătarul nostru iscusit începe să taie gușa bucăți nici mici nici mari, ca să mai rămână ceva și după ce se topește. Se înmoaie ceapa în untură, fără a se prăji prea tare, iar cât se înmoaie ceapa se pregătesc cârnații afumați. Aceștia se taie bucăți – nici prea mici nici prea mari, ati ghicit!,  și se pun în prăjeală. După ce toate s-au înmuiat se adaugă suc de roșii și se lasă 5 minute, după care se adaugă apă și zarzavatul care conține ardei, rădăcini de pătrunjel, morcov… cam de toate. Se lasă la fiert și se verifică din când în când. Între timp fasolele colectiviste, cum le spunea bunica – adică fasole cu bob mic, sunt pre-fierte separat. După ce au fost curățate și spălate se pun la fiert în apa cu sare. Acestora li se schimbă apa de 2-3 ori in timpul fierberii. De ce? Bucătarii cu experiență spun ca in felul acesta sunt prevenite unele dintre efectele nedorite ale fasolelor asupra digestiei.

Când zarzavatul este aproape fiert se adaugă și fasolele colectiviste și câteva crenguțe de cimbru și se lasă așa să fiarbă împreună la foc mic până când fasolea este fiartă.

Scoatem pentru probă două linguri să cercetăm dacă se apropie de gustul bunicii, iar bucătarul nostru dă verdictul: DA! A ieșit aproape ca a bunicii.

Bunătatea asta de tradiție se servește alături de murături și o pâine bună de casă. In iernile de iarna, sacrifici din cârnații din cămară si gușa afumată ca să prepari un prânz după tradiție la care adaugi un pahar de vin din podgoriile de pe dealurile din zona.

La Tigănași, la Carmangeria cu gust găsiți inspirație și pentru alte preparate la care să puteți folosi produse de mezelărie tradiționale din zonă.