Tochitură moldovenească

LA HANUL BOIERILOR

Orice răspântie de drum te va pune mereu față în față cu o alegere care se nimerește a fi mai mereu dreaptă. Dacă mai este și culinară, de exemplu, la un han unde nu știi din ce bunătăți să te înfrupți, cu atât decizia-i mai greu de luat.

Astăzi poposim la Hanul Boierului, han din inima Negreștiului – loc de povestit, ușor de remarcat prin dischiseală și vioiciune, de cum îi calci pragul. Peste tot în jur este plin de miresme care mai de care mai îmbietoare, de voie bună și mai ales de ospitalitatea aia românească ancestrală de care se tot povestește din moș-străbuni. În jur zărești pe mesele îmbelșugate bucate tradiționale stropite cu vinuri de prin părțile Moldovei și nu numai. Semn bun că mâncarea este gustoasă stă pofta cu care drumeții se bucură de fiecare fel pus pe mesele încărcate.

Doamna casei, hangița, ne întâmpină cu glas cald și ne poftește de-ndată la masă. Recomandarea dumneaei ne lasă gura apă de cum începem să povestim. O să ne îmbie cu o tochitură moldovenească cum numai prin părțile acestea de lume găsești și, ca să ne umplem și mai mult sufletul cu bucurie, la desert hangița ne va încânta cu o învârtită cu nucă.

Într-un ceaun care își face veacul leneș peste un foc iute, bucăți rumene de carne în amestec de porc și cârnați de casă sfârâie cu o muzicalitate aparte. „Tochela” primește iz de condimente din grădinile hangiilor, puse la uscat cu rigoare la streașina bucătăriei de vară, loc sacru în care gătelile sunt tocmite. Mămăliga bolborosește răzvrătită la foc repede, acceptându-și oarecum soarta că va fi parte din gustosul prânz. Ce-ar fi însă tochitura fără două ouă ochioase și un boț mare de brânză care să închidă gura oricărui pofticios? Pe farfurii intinse cât să cuprindă toată uimirea de poftă a mesenilor vin așezate pe rând bucăți de carne, cârnați, brânza și cele două ouă moțate fix în vărful grozăviei culinare.

Cât timp noi ne punem mintea cu așa tochitură, hangița are deja planuri cu învărtita cu nucă de care se vorbește pe mai toata valea Negreștilor și chiar dincolo de aceasta. Foi fine, ca niște batiste boierești se întind pe masa mare. Se ung apoi cu unt sau untdelem și se presară zahar și multă umplutură de nucă măcinată. Repetăm: multă nucă măcinată! Nu că ne temen că nu s-ar fi înțeles, dar trebuie să specificăm că hangița niciodată nu se zgârcește nici la învărtită și nici la de-ale gurii. Ca printr-un joc minimal, ca pașii într-o horă mare, ca un dans sacadat, mâinile hangiței merg de numa-numa. Nu știm cum învărte coca, cum o potrivește, dar cert este că până să ne dumirim, deja învărtita-i unsă pe creștet cu amestec de apă și miere de albine și-i gata de dat la cuptor. Nu mult va sta acolo, slavă mare! Caldă și rumenă, învărtita își face loc pe masa deja încărcată și noi începem a ne minuna de cât de gustoasă este.

Drumețule, oricât de multe cărări străbați, oprește-te mereu la Hanul Boierului, han din Negrești și bucură-te de un ospăț pe cinste!

Ingrediente:

250g slănină, 500g ceafă purcel, 500g pulpă purcel, 500g cârnați (proaspeți sau dacă se găsesc la putină înecați în untură și mai bine), usturoi, piper, cimbru, 3 foi de dafin, 1cană bună de vin alb.

Mod de preparare tochitură moldovenească

Se caută cel mai serios ceaun și se taie slăninuța cubulețe, se pune în ceaunul încins unde se lasă să se facă jumări pe care le scoatem pentru a le adauga mai târziu. În untură încinsă adăugăm treptat carnea tăiată după gustul fiecăruia amestecând cu atenție. Apoi, după ce s-a rumenit carnea, adăugăm vinul și condimentele bineînțeles cu sare după gust. Lăsăm să scadă binișor vinul și să se lege sosul, adăugăm apoi și cârnații cu jumările obținute la momentul pornirii delicatei activități. Nu mai trebuie decât tocmită o mămăliga vârtoasă pe care o întovărășim cu ceva brânză frământată și cel puțin cu câte un ou ochi de nume. Murătura e o galanterie după caz și posibilitatea fiecăruia.