Prune Uscate

Moșii de Iarna in comuna Victoria

Pentru a ajunge în Victoria străbatem drumurile pe care, cândva, boierii locului mergeau cu caleașca către conacul lor la care îi primeau pe oamenii de seamă ai epocii. Pe lângă istoria bogată, ariile naturale protejate, spațiile de agrement și recreere dedicate celor mici și celor mari și care atrag mulți vizitatori, comuna Victoria are și o gastronomie bogată. Toate acestea fiind favorizate și de poziția pe care o are localitatea ca punct de frontieră.

Pașii ne-au purtat prin locurile încărcate de istorie și legende până am ajuns la tanti Viorica, gospodină desăvârșită și nașă de serviciu în comună. Deîndată, tanti Victoria a reușit să mobilizeze o parte din comitetul de cumetre și fine pentru a o ajuta să gătească bunătăți felurite apreciate în comunitatea locală.

Și am vorbit de toate ale bucătăriei și ale locului cu tanti Viorica dar mai ales a vrut să ne povestească despre un obicei străvechi, pe cale de dispariție la oraș, denumit Moșii de iarnă. După datina străbună acesta se celebrează în sâmbăta de dinaintea Duminicii Lăsatului Sec de Carne când gospodinele merg la prieteni, vecini și rude pentru a da de pomană un blid de lut cu lapte și tăiței de casă, o lingură de lemn și o cană care se împodobește cu dulciuri de jur împrejur și se umple cu puțină apă.

Cât ne-a povestit despre toate cele amintite tanti Viorica a început să și pregătească ingredientele. A pus prunele uscate la umflat și a început să facă tăițeii pentru lapte; în paralel fina a frământat pentru turte și cumătra pentru plăcinte. Și dacă cumva credeați că acestea sunt toate rețetele, vă spunem că în plan este și pește prăjit cu mămăliguță și usturoi și un borș de pește din resturi.

O rețetă pe care o va găti tanti Viorica și despre care nu prea s-a auzit este cea de prune cu costiță. De fapt, spune tanti Viorica, în familia dumneaei se mânca mai mult tocănița de prune în post, dar de data aceasta vom găti o rețetă mai deosebită, cu carne. Avem nevoie de prune uscate, costiță afumată, ceapă, sare, ulei, roșii.

Se pun prunele la umflat în apă fierbinte și se lasă cam jumătate de ceas. Între timp se luau câteva cepe și se pun la călit; după ce ceapa s-a rumenit se pun prunele și costița și se adaugă apă așa, cât trebuie ca să fie bune ….și gata era mâncarea.

Zarvă mare și multe acțiuni contra-timp atât de multe de gătit că plita a devenit neîncăpătoare și gospodinele au fost nevoite să folosească și aragazul. Rând pe rând, mâncărurile au fost gata și chiar dacă au fost multe ajutoare, a durat aproape o zi întreagă să se umple masa de bunătăți.

Așadar, ce mai rămâne decât să ne punem cu toții la masă și să dăm calificative bucatelor.

Si pentru cei interesați de tradițiile culinare de pe Valea Prutului , iată si rețeta de tăiței cu lapte

Pentru tăiței avem nevoie de un ou si aproximativ 100 grame de faina alba. Se frământă un aluat, se întinde cu sucitorul, se împăturește foaia de aluat obținută si se taie după imaginație si poftă. Se lasă tăițeii la uscat pe un șervet curat cam o ora.

Se pune laptele la fiert împreuna cu zaharul (după gust) si când acesta clocotește se adaugă tăițeii. Se lasă la fiert cam 10 minute. Se poate servi cald sau rece, cu stafide sau zahar pudră, la desert sau micul dejun. Un strop de vanilie poate îmbogăți gustul.